31 mai – Ziua Geniştilor Militari

Prima unitate de geniu din armata română a luat fiinţă în Moldova în anul 1859, prin constituirea Batalionului 1 Geniu, în baza aprobării date, la 31 mai 1859, de domnitorul Alexandru Ioan Cuza prin Raportul Consiliului de Miniştri nr. 1902.

Un an mai târziu, a fost înființat un batalion de geniu și în Țara Românească. În același an, la 11/23 noiembrie 1860, cele două batalioane au fost reunite într-un regiment de geniu, care a funcționat până la 31 decembrie 1861/12 ianuarie 1862, când, în urma desființării Batalionului 1 Geniu de la Iași, Batalionul 2 Geniu de la București a devenit Batalionul de Geniu.
În ajunul Războiului de Independenţă, organizarea batalionului de geniu cuprindea un stat major, un pluton independent, o şcoală a trupei geniului şi cinci companii (patru de săpători minari şi una de pontonieri).

Fiecare companie de săpători minari cuprindea o secţie de telegrafie şi trei secţii de săpători minari şi lucrători de căi ferate. Pe lângă instrucţie, trupele de geniu au participat la executarea de lucrări la diferite unităţi militare, la construirea de cazărmi, spitale, ateliere, depozite, remize, tabere pentru instrucţia întrunită a trupelor precum şi la ridicarea unor obiective ale economiei naţionale.
În timpul Războiului de Independenţă din 1877-1878, trupele de geniu au contribuit, atât prin lucrările executate, cât şi prin jertfe de sânge, la obţinerea victoriei împotriva armatei otomane, îndeplinind misiuni specifice precum lucrările de fortificaţii executate pe malul Dunării în sectoarele Calafat, Ciuperceni, Poiana Mare, Rast, Bechet, Corabia, Izlaz şi altele, întinderea podului de vase peste Dunăre, la Siliştioara-Măgura între 14-31 august 1877, organizarea şi executarea lucrărilor de fortificaţii în zona Plevnei şi asigurarea comunicaţiilor pentru nevoile trupelor româneşti şi ruseşti din zonă.
În conformitate cu prevederile Decretului nr. 2550 din 31 octombrie 1880 a luat fiinţă Batalionul 2 Geniu, format din 6 companii (două de săpători minari, una de pontonieri, două de căi ferate şi una de telegrafişti), Batalionul 1 urmând să se reorganizeze pe aceleaşi baze. Doi ani mai târziu, prin Decretul nr. 960 din 8 aprilie 1882, a fost creat primul regiment de geniu, prin contopirea celor două batalioane corp aparte existente, comanda unităţii fiind încredinţată colonelului Constantin Poenaru.

Pe baza Decretului nr. 1070 din 27 martie 1884, Regimentul 1 Geniu a trecut la o nouă organizare, având acum în compunerea sa patru batalioane a câte patru companii şi o companie aerostaţii.Decretul nr. 15 din 8 ianuarie 1887 preciza: „Companiile Regimentului 1 Geniu se împart pe ziua de 1 februarie 1887 din două regimente de geniu. Întâiul regiment va fi cu reşedinţa la Bucureşti şi al doilea regiment cu reşedinţa la Focşani”.

Batalioanele acestor regimente au fost repartizate corpurilor de armată, rezolvând câteva din problemele principale ale pregătirii de luptă, precum specializarea în cadrul armei, pregătirea din punct de vedere genistic a trupelor din celelalte arme, asigurarea unei conduceri corespunzătoare a companiilor de geniu.

Din necesitatea de a rezolva operativ problemele de specialitate pe linie de armă, prin Decretul nr. 617 din 24 februarie 1887 a luat fiinţă Inspectoratul Geniului, având ca atribuţii inspectarea armei geniului, a serviciilor de geniu şi a tuturor construcţiilor militare şi lucrărilor de fortificaţii.

Necesităţile de cadre arau asigurate de cele două şcoli militare de specialitate, Şcoala specială de artilerie şi geniu şi Şcoala specială de aplicaţii de artilerie şi geniu, înfiinţată în anul 1881. Temeinica pregătire de specialitate a ofiţerilor genişti români a fost probată de executarea unor lucrări de fortificaţii de mare amploare, între care cităm: fortificarea cetăţii Bucureşti (1882-1899) executată de Regimentul 1 Geniu comandat de colonelul Anton Berindei; regiunea întărită Focşani-Nămoloasa-Galaţi (1888-1893), executată de Regimentul 2 Geniu, comandat de colonelul Zamfir Gheorghiu.
Între 1908-1913 au fost luate măsuri pentru perfecţionarea organizatorică a armei geniului, care cuprindea serviciul de geniu şi trupele de comunicaţii în cadrul cărora găsim o mare varietate de subunităţi de specialitate: săpători-minari, poduri, pontonieri, căi ferate, telegrafie, aerostaţii, automobile, secţii de porumbei.
Înzestrarea armatei cu mijloace radio, motociclete, automobile şi proiectoare a dus la constituirea, în anul 1908 a unei subunităţi specializate – Compania de specialişti – transformată în anul 1913 în Batalionul de specialişti, care grupa tot ce era nou în tehnica militară de geniu.

Prima secţie aerostaţii din Armata Română a luat fiinţă încă din 1893 prin dotarea companiei de telegrafie a Regimentului 1 Geniu cu un balon captiv, importat din Franţa, ulterior secţia s-a transformat în companie, intrând în organica Batalionului de specialişti al geniului.

La începutul Primului Război Mondial, trupele de geniu erau formate din: un regiment de pontonieri, un regiment de căi ferate, cinci batalioane de pionieri şi un batalion de specialităţi cu o companie aerostaţii.

Printre misiunile specifice îndeplinite se numără amplele lucrări de fortificare a graniţelor ţării, lucrările executate pe comunicaţii, în special în zonele de munte, care au uşurat deplasările operative ale marilor unităţi, cât şi transporturile în vederea asigurării materialelor acestora, construirea podului de pontoane în cadrul manevrei de la Flămânda (18-22 septembrie 1916), minarea regiunii fortificate Focşani-Nămoloasa-Galaţi, precum şi a podului de la Cernavodă pentru a nu fi folosite de inamic, precum și lucrările de bază din zonele bătăliilor de la Mărăşti şi Oituz în vara anului 1917.

În memoria eroilor Armei Geniului din Războiul de Întregire a neamului, în Bucureşti a fost ridicat un impresionant monument. Elementul dominant al monumentului, care înfăţişează şi simbolizează chintesenţa tăriei armatei române, sufletul mare, mândru şi generos al soldatului român, este leul, rege al forţei, dar şi al frumuseţii, stând biruitor, într-o mişcare triumfală, cu labele din faţă pe trofeele cucerite de la inamic: arme, scuturi, ţeava unui mortier, peste care se desfăşoară faldurile unui drapel. Specificul armei este redat prin statuile a patru ostaşi genişti, reprezentând specialităţile: pionieri, căi ferate, pontonieri şi telefonişti-telegrafişti. Pe soclu se află inscripţia: „Spuneţi generaţiilor viitoare că noi am făcut suprema jertfă pe câmpurile de bătaie pentru întregirea neamului”, iar într-un medalion montat pe treptele monumentului stă scris: „Eroilor din Arma Geniului 1916-1919”.

Trupele de geniu au dat Armatei Române, culturii, ştiinţei şi administraţiei de stat personalităţi de certă valoare, precum mareşalul Constantin Prezan, un prim-ministru - generalul Artur Văitoianu, opt miniştri de război, patru miniştri la Departamentul Lucrărilor Publice, zece şefi ai Marelui Stat Major, peste treizeci de ataşaţi militari, şapte membri ai Academiei Române, un membru al Societăţii Regale de Ştiinţe din Londra (C. Avram) şi mai mulţi membri ai academiilor de artă sau ştiinţe din S.U.A., Italia, Franţa şi Germania.

Dintre lucrările genistice executate de trupele de geniu în perioada interbelică se detaşează sistemul de fortificaţii de la graniţa de vest a ţării, acţiune demarată în anul 1936.
De la înfiinţarea lor, trupele de geniu – în paralel cu desfăşurarea pregătirii militare – au participat efectiv la executarea unor lucrări de utilitate publică şi a unor obiective economice: platforme industriale, modernizări portuare, irigaţii, Transfăgărăşanul, Canalul Dunăre-Marea Neagră, dezvoltarea sau întreţinerea reţelei de drumuri şi căi ferate în toată ţara, etc.

Batalionul 96 Geniu a participat la misiunea IFOR în Bosnia şi Herţegovina, misiunile executate constând în asigurarea libertăţii de mişcare pentru trupele multinaţionale şi populaţia civilă, acordarea sprijinului genistic general comandamentelor şi contingentelor multinaţionale, precum şi executarea de lucrări în sprijinul comunităţilor locale din Federaţia Croato-Musulmană şi Republica Srpska. Batalionul a acţionat într-un perimetru de peste 60.000 km2, în teren predominant muntos împădurit, în majoritate pe linie de demarcaţie dintre Republica Srpska şi Federaţia Croato-Musulmană, în zone de risc, executând misiuni de mare complexitate.

Din anul 2000, ca urmare a stabilizării păcii în Bosnia, Batalionul 96 Geniu a fost reorganizat şi a luat fiinţă Detaşamentul Naţional „Bosnia” cu un efectiv de 68 de militari, staţionat la Butmir şi Detaşamentul Naţional „Olanda”, care a acţionat în cadrul contingentului olandez cu un efectiv de 38 de militari.

În vederea punerii în aplicare a Hotărârii Parlamentului României nr. 2 din 12.02.2003, care a legiferat participarea României în cadrul Coaliţiei Multinaţionale de Stabilitate din Irak, în perioada 15 august 2003 – 23 august 2006 geniștii români au participat la misiunea „Iraqi Freedom”.

În această perioadă, geniştii români au executat în teatrul de operaţii Irak misiuni specifice în sprijinul forţelor Coaliţiei, din bazele militare de la Al Hillah, Ad Diwaniyah şi Al Kut, misiuni care s-au concretizat în amenajarea, întreţinerea şi menţinerea viabilităţii căilor de comunicaţii rutiere, amenajarea genistică a bazelor militare, lucrări genistice pentru protecţia personalului, amenajarea platformelor pentru elicoptere, amenajarea platformelor CORIMEC pentru cazarea trupelor, precum şi cercetarea cursurilor de apă şi inspecţii de nivel 1 la podurile de pe comunicaţiile rutiere din zona de acţiune a Diviziei Multinaţionale Centru Sud.

Colaborarea foarte bună a militarilor care au format detaşamentele de geniu Irak 1 – Irak 6 cu camarazi din alte armate şi comanda Diviziei Multinaţionale Centru Sud, în a cărei arie de responsabilitate au acţionat, a fost demonstrată şi de aprecierile formulate la adresa geniştilor români, materializate pentru fiecare detaşament participant la misiune prin acordarea „Medaliei Diviziei Multinaţionale Centru Sud” şi prin recompensarea unui număr semnificativ de militari cu ordine şi medalii militare, româneşti şi străine.
Pe timpul stării de urgență care a fost instituită pe teritoriul României (16 martie – 14 mai 2020), în contextul măsurilor luate pentru prevenirea, limitarea și combaterea cu Covid – 19, militarii geniști au participat la lucrările de construire și amenajare a Spitalului ROL 2 în incinta Institutului Național de Gerontologie și Geriatrie „Ana Aslan” din București și la lucrările pentru instalarea Sistemelor Medicale Modulare de Izolare și Tratament de la Constanța și Timișoara.
 
Top