Arhivele Militare Naționale Române

Prima unitate de geniu din armata română a luat ființă în Moldova în anul 1859, prin constituirea Batalionului 1 Geniu, în baza aprobării date, la 31 mai 1859, de domnitorul Alexandru Ioan Cuza prin Raportul Consiliului de Miniștri nr. 1902.

Un an mai târziu, a fost înființat un batalion de geniu și în Țara Românească. În același an, la 11/23 noiembrie 1860, cele două batalioane au fost reunite într-un regiment de geniu, care a funcționat până la 31 decembrie 1861/12 ianuarie 1862, când, în urma desființării Batalionului 1 Geniu de la Iași, Batalionul 2 Geniu de la București a devenit Batalionul de Geniu.
În ajunul Războiului de Independență, organizarea batalionului de geniu cuprindea un stat major, un pluton independent, o școală a trupei geniului și cinci companii (patru de săpători minari și una de pontonieri).

Fiecare companie de săpători minari cuprindea o secție de telegrafie și trei secții de săpători minari și lucrători de căi ferate. Pe lângă instrucție, trupele de geniu au participat la executarea de lucrări la diferite unități militare, la construirea de cazărmi, spitale, ateliere, depozite, remize, tabere pentru instrucția întrunită a trupelor precum și la ridicarea unor obiective ale economiei naționale.
În timpul Războiului de Independență din 1877-1878, trupele de geniu au contribuit, atât prin lucrările executate, cât și prin jertfe de sânge, la obținerea victoriei împotriva armatei otomane, îndeplinind misiuni specifice precum lucrările de fortificații executate pe malul Dunării în sectoarele Calafat, Ciuperceni, Poiana Mare, Rast, Bechet, Corabia, Izlaz și altele, întinderea podului de vase peste Dunăre, la Siliștioara-Măgura între 14-31 august 1877, organizarea și executarea lucrărilor de fortificații în zona Plevnei și asigurarea comunicațiilor pentru nevoile trupelor românești și rusești din zonă.
În conformitate cu prevederile Decretului nr. 2550 din 31 octombrie 1880 a luat ființă Batalionul 2 Geniu, format din 6 companii (două de săpători minari, una de pontonieri, două de căi ferate și una de telegrafiști), Batalionul 1 urmând să se reorganizeze pe aceleași baze. Doi ani mai târziu, prin Decretul nr. 960 din 8 aprilie 1882, a fost creat primul regiment de geniu, prin contopirea celor două batalioane corp aparte existente, comanda unității fiind încredințată colonelului Constantin Poenaru.

Pe baza Decretului nr. 1070 din 27 martie 1884, Regimentul 1 Geniu a trecut la o nouă organizare, având acum în compunerea sa patru batalioane a câte patru companii și o companie aerostații.Decretul nr. 15 din 8 ianuarie 1887 preciza: „Companiile Regimentului 1 Geniu se împart pe ziua de 1 februarie 1887 din două regimente de geniu. Întâiul regiment va fi cu reședința la București și al doilea regiment cu reședința la Focșani”.

Batalioanele acestor regimente au fost repartizate corpurilor de armată, rezolvând câteva din problemele principale ale pregătirii de luptă, precum specializarea în cadrul armei, pregătirea din punct de vedere genistic a trupelor din celelalte arme, asigurarea unei conduceri corespunzătoare a companiilor de geniu.

Din necesitatea de a rezolva operativ problemele de specialitate pe linie de armă, prin Decretul nr. 617 din 24 februarie 1887 a luat ființă Inspectoratul Geniului, având ca atribuții inspectarea armei geniului, a serviciilor de geniu și a tuturor construcțiilor militare și lucrărilor de fortificații.

Necesitățile de cadre arau asigurate de cele două școli militare de specialitate, Școala specială de artilerie și geniu și Școala specială de aplicații de artilerie și geniu, înființată în anul 1881. Temeinica pregătire de specialitate a ofițerilor geniști români a fost probată de executarea unor lucrări de fortificații de mare amploare, între care cităm: fortificarea cetății București (1882-1899) executată de Regimentul 1 Geniu comandat de colonelul Anton Berindei; regiunea întărită Focșani-Nămoloasa-Galați (1888-1893), executată de Regimentul 2 Geniu, comandat de colonelul Zamfir Gheorghiu.
Între 1908-1913 au fost luate măsuri pentru perfecționarea organizatorică a armei geniului, care cuprindea serviciul de geniu și trupele de comunicații în cadrul cărora găsim o mare varietate de subunități de specialitate: săpători-minari, poduri, pontonieri, căi ferate, telegrafie, aerostații, automobile, secții de porumbei.
Înzestrarea armatei cu mijloace radio, motociclete, automobile și proiectoare a dus la constituirea, în anul 1908 a unei subunități specializate – Compania de specialiști – transformată în anul 1913 în Batalionul de specialiști, care grupa tot ce era nou în tehnica militară de geniu.

Prima secție aerostații din Armata Română a luat ființă încă din 1893 prin dotarea companiei de telegrafie a Regimentului 1 Geniu cu un balon captiv, importat din Franța, ulterior secția s-a transformat în companie, intrând în organica Batalionului de specialiști al geniului.

La începutul Primului Război Mondial, trupele de geniu erau formate din: un regiment de pontonieri, un regiment de căi ferate, cinci batalioane de pionieri și un batalion de specialități cu o companie aerostații.

Printre misiunile specifice îndeplinite se numără amplele lucrări de fortificare a granițelor țării, lucrările executate pe comunicații, în special în zonele de munte, care au ușurat deplasările operative ale marilor unități, cât și transporturile în vederea asigurării materialelor acestora, construirea podului de pontoane în cadrul manevrei de la Flămânda (18-22 septembrie 1916), minarea regiunii fortificate Focșani-Nămoloasa-Galați, precum și a podului de la Cernavodă pentru a nu fi folosite de inamic, precum și lucrările de bază din zonele bătăliilor de la Mărăști și Oituz în vara anului 1917.

În memoria eroilor Armei Geniului din Războiul de Întregire a neamului, în București a fost ridicat un impresionant monument. Elementul dominant al monumentului, care înfățișează și simbolizează chintesența tăriei armatei române, sufletul mare, mândru și generos al soldatului român, este leul, rege al forței, dar și al frumuseții, stând biruitor, într-o mișcare triumfală, cu labele din față pe trofeele cucerite de la inamic: arme, scuturi, țeava unui mortier, peste care se desfășoară faldurile unui drapel. Specificul armei este redat prin statuile a patru ostași geniști, reprezentând specialitățile: pionieri, căi ferate, pontonieri și telefoniști-telegrafiști. Pe soclu se află inscripția: „Spuneți generațiilor viitoare că noi am făcut suprema jertfă pe câmpurile de bătaie pentru întregirea neamului”, iar într-un medalion montat pe treptele monumentului stă scris: „Eroilor din Arma Geniului 1916-1919”.

Trupele de geniu au dat Armatei Române, culturii, științei și administrației de stat personalități de certă valoare, precum mareșalul Constantin Prezan, un prim-ministru - generalul Artur Văitoianu, opt miniștri de război, patru miniștri la Departamentul Lucrărilor Publice, zece șefi ai Marelui Stat Major, peste treizeci de atașați militari, șapte membri ai Academiei Române, un membru al Societății Regale de Științe din Londra (C. Avram) și mai mulți membri ai academiilor de artă sau științe din S.U.A., Italia, Franța și Germania.

Dintre lucrările genistice executate de trupele de geniu în perioada interbelică se detașează sistemul de fortificații de la granița de vest a țării, acțiune demarată în anul 1936.
De la înființarea lor, trupele de geniu – în paralel cu desfășurarea pregătirii militare – au participat efectiv la executarea unor lucrări de utilitate publică și a unor obiective economice: platforme industriale, modernizări portuare, irigații, Transfăgărășanul, Canalul Dunăre-Marea Neagră, dezvoltarea sau întreținerea rețelei de drumuri și căi ferate în toată țara, etc.

Batalionul 96 Geniu a participat la misiunea IFOR în Bosnia și Herțegovina, misiunile executate constând în asigurarea libertății de mișcare pentru trupele multinaționale și populația civilă, acordarea sprijinului genistic general comandamentelor și contingentelor multinaționale, precum și executarea de lucrări în sprijinul comunităților locale din Federația Croato-Musulmană și Republica Srpska. Batalionul a acționat într-un perimetru de peste 60.000 km², în teren predominant muntos împădurit, în majoritate pe linie de demarcație dintre Republica Srpska și Federația Croato-Musulmană, în zone de risc, executând misiuni de mare complexitate.

Din anul 2000, ca urmare a stabilizării păcii în Bosnia, Batalionul 96 Geniu a fost reorganizat și a luat ființă Detașamentul Național „Bosnia” cu un efectiv de 68 de militari, staționat la Butmir și Detașamentul Național „Olanda”, care a acționat în cadrul contingentului olandez cu un efectiv de 38 de militari.

În vederea punerii în aplicare a Hotărârii Parlamentului României nr. 2 din 12.02.2003, care a legiferat participarea României în cadrul Coaliției Multinaționale de Stabilitate din Irak, în perioada 15 august 2003 – 23 august 2006 geniștii români au participat la misiunea „Iraqi Freedom”.

În această perioadă, geniștii români au executat în teatrul de operații Irak misiuni specifice în sprijinul forțelor Coaliției, din bazele militare de la Al Hillah, Ad Diwaniyah și Al Kut, misiuni care s-au concretizat în amenajarea, întreținerea și menținerea viabilității căilor de comunicații rutiere, amenajarea genistică a bazelor militare, lucrări genistice pentru protecția personalului, amenajarea platformelor pentru elicoptere, amenajarea platformelor CORIMEC pentru cazarea trupelor, precum și cercetarea cursurilor de apă și inspecții de nivel 1 la podurile de pe comunicațiile rutiere din zona de acțiune a Diviziei Multinaționale Centru Sud.

Colaborarea foarte bună a militarilor care au format detașamentele de geniu Irak 1 – Irak 6 cu camarazi din alte armate și comanda Diviziei Multinaționale Centru Sud, în a cărei arie de responsabilitate au acționat, a fost demonstrată și de aprecierile formulate la adresa geniștilor români, materializate pentru fiecare detașament participant la misiune prin acordarea „Medaliei Diviziei Multinaționale Centru Sud” și prin recompensarea unui număr semnificativ de militari cu ordine și medalii militare, românești și străine.
Pe timpul stării de urgență care a fost instituită pe teritoriul României (16 martie – 14 mai 2020), în contextul măsurilor luate pentru prevenirea, limitarea și combaterea cu Covid – 19, militarii geniști au participat la lucrările de construire și amenajare a Spitalului ROL 2 în incinta Institutului Național de Gerontologie și Geriatrie „Ana Aslan” din București și la lucrările pentru instalarea Sistemelor Medicale Modulare de Izolare și Tratament de la Constanța și Timișoara.